Lupta de la Termopile sau despre filmele legendare

In anul 480 inaintea erei noastre - regele Xerxes, fiul lui Darius, porneste a doua agresiune persana asupra Greciei, concentrand la Doriscos, in Tracia, o armata uriasa de aproximativ 2.000.000 de oameni. Lasand deoparte disensiunile dintre ele - Atena si Sparta se situeaza in fruntea fortelor care vor sa impiedice invazia iminenta. La Congresul panelenic de la Istmul de Corint din anul 481 inaintea erei noastre - conducerea militara este incredintata Spartei (regele Leonidas - pentru fortele de uscat, si lui Eurybiades - pentru flota). Legenda este cu atat mai frumoasa cu cat avem in cap si filmul 300 - cel cu spartanii, incredibil de bine realizat, rolul regelui Leonidas fiind jucat de Gerard Butler.

Este ales pasul Termopi1e, la sud de muntele Oeta, formidabila fortareata naturala, care permitea celor 7.000 de soldati greci sa opreasca puhoiul persilor. Pe mare, o furtuna devastatoare distruge flota lui Xerxes, in dreptul Magnesiei. La Termopile, persii inregistreaza pierderi catastrofale, dar regele Xerxes nu renunta. Atras de ideea unei rasplati bogate, Efialte din Melia, fiul lui Eurydemos, ii conduce pe persi la Termopile pe o carare ce trecea pe deasupra muntelui Kallidromos.
Apreciind situatia in care se afla, Leonidas permite trupelor elene sa plece, cu scopul de a se regrupa in pozitii favorabile si de a avertiza cetatile grecesti asupra primejdiei, ramanand sa lupte cu cei trei sute de spartani ai sai. Un oracol al Pythiei spusese ca "ori Lacedemona trebuia sa fie nimicita de barbari ori regele Spartei sa-si piarda viata".

Leonidas va pieri cu toti luptatorii sai dovedind o vitejie fara seaman si hotarare de neclintit. Persii ii vor coplesi cu multimea lor, dar amintirea faptei spartanilor ramane nemuritoare: "Diseara vom cina la Hades", le-ar fi spus linistit Leonidas ostasilor sai inaintea luptei, iar Dieneces, unul dintre hopliti afland ca dusmanii sunt atat de numerosi, incat sagetile lor vor intuneca soarele, a remarcat multumit ca "nu se vor mai bate cu mezii in arsita lui, ci la umbra".
Eroismul lor a oferit ragazul necesar si temelia aliantelor care au condus la victoria navala de la Salamina (in 20 sept. 480 inaintea erei noastre si cea hotaratoare de la Plateea (august, 479 inaintea erei noastre) asupra persilor lui Mardonios, aceasta din urma obtinuta sub conducerea altui rege spartan, Pausanias.
Mai tarziu, la Termopile, locul neasemuitei fapte de arme, a fost pusa o inscriptie cu numele celor trei sute de viteji cazuti cu adaosul simplu, dar tulburator: "straine, mergi si vesteste lacedemonienilor ca noi odihnim aici, dand ascultare celor ce ne-au poruncit ei".

"Termopile" este reperul eroismului exemplar si chiar al victoriei prin rasunetul sacrificiului patriotic, jertfa vitejilor trecand, prin moarte, in legenda biruintei. In acest sens il foloseste si Nicolae Iorga in cartea sa despre Stefan cel Mare, cand relateaza despre infrangerea turcilor la Vaslui, la 10 ianuarie 1475: "Ca o ploaie deasa si iute ropotira indata sagetile: erau asa de multi dusmanii, asa de invalmasiti in stramtoarea pieririi TERMOPILE al neamului nostru - incat arcasii nu puteau gresi..."

Iar daca legenda va este prea putina atunci filmul 300 si ce rumeaza sa apara in toamna va intregi cu siguranta spiritul patriotic si victorios al spartanilor.

No comments:

Post a Comment